Rucar–Bran

Rucar–Bran

Culoarul Rucar Bran se afla in Carpatii Meridionali si desparte masivele Bucegi si Leaota de Muntii Piatra Craiului si Iezer-Papusa formand o spectaculoasa trecere intre Transilvania sMuntenia.foto-10

Culoarul Rucar Bran  se întinde pe o lungime de aproximativ 25 km avand ca puncte extreme localitatile Rucar si Bran.

Relieful carstic a construit frumuseti naturale extraordinare care vin sa intampine turistul.

Obiectivele turistice pe care le gasim aici sunt pregatite atat de natură cat si de om si sunt perfect armonizate.MousoleumMateias_800x531

Dintre obiectivele naturale avem:  Cheile Dambovicioarei, Pestera Dambovicioarei, Barajul Pecineagu, Satic, Cheile Ghimbavului, Cheile Gradistei, Pestera Ursilor, Parcul National Piatra Craiului cu nenumaratele sale atractii.

Omul a construit biserici si lacase de cult dintre care amintim Biserica Ortodoxa Sfantul Gheorghe din Rucar, Schitul Dragoslavele, etc. Istoria isi spune si ea cuvantul prin Castelul Bran, Mausoleul de la Mateias, Cetatea Rasnov, Casa Memoriala George Toparceanu.

pestera-dambovicioara-intrare7-pestera-ursilor-dec-2002-andrei-samoil 5-pestera-ursilor-culoar-rucar-bran-ica-giurgiu

 

 

 

 

 

Contributia si prezenta omului se observa cu precadere in satele pitoresti ce imbogatesc si coloreaza si mai mult acest peisaj de basm.

Desi omul a pregătit aici lucruri minunate cu iscusinta şi cu darnicia sa, totusi cel mai bun arhitect a fost natura, pe ea nimeni nu o va putea egala în aceasta zona desprinsa parca din rai.

3-pestera-ursilor-3Ca si destinatie turistica Culoarul Rucar – Bran este ideala pentru ca tot ceea ce te inconjoara, te ajuta sa te relaxezi, să uiti de grijile cotidiene si sa te regasesti. Trebuie doar să te lasi cuprins de farmecul naturii.

foto-14 foto-13 foto-12 foto-11

Putina istorie

Pe vremuri, la Vama Branului de dinaintea Cetatii Brasovului, soseau necontenit negustorii romani în carutele lor cu varf incarcate, care au strabatut drumul opintit printre sirurile de munti, venind dinsprefoto-10 Campulung Muscel si trecand prin Rucar şi toate celelalte sate ferecate in vai adanci. Erau vremurile medievale, deseori tulburate de rivalitatile conducatorilor de tarisoare şi regate din partea rasariteana a Europei. Chiar trecute demult în istorie, timpurile acestea ale cavalerilor, mestesugarilor şi boierilor au lasat urme de nesters prin această trecatoare naturala, Culoarul Rucar – Bran, cu care au fost dintotdeauna legate cele două taramuri ale noastre: Transilvania si Tara Romaneasca.

SSA40352Mult înainte ca sasii din jurul Brasovului ss se bucure de comertul cu romanii bogati din zona Muscel, prin pasul dintre Muntii Piatra Craiului şi Iezer, pe o parte, si Leaota şi Bucegi, pe partea opusă, stramoşii nostri duceau turme şi cirezi spre plaiurile manoase de sub creste. Cum or fi fost cu adevarat mileniile acelea, ne putem închipui cu ochii mintii abia dupa ce-om urca şi noi pe serpentinele drumului dintre Carpatii inalti, pazind frumuseti nestiute. In calatoria scurta, care va incepe de sub castelul Bran si va merge spre sud, spre targul nou din Campulung Muscel, tot ce va iesi in cale va aminti de nesfarsita fermecare pe care o poate savarsi asupra noastra natura romaneasca.

De la Bran pana sub Piatra Craiului

Din Vama castelului, drumul se întinde spre marginile Branului, lăsând de-o parte şi de alta case arătoase, multe primitoare de turişti dornici de aerul strecurat prin stâncile şi pădurile muntelui. Dinspre stânga, Bucegii dau acestei localităţi istorice poteci pentru drumeţii lungi, sfârşite în pajiştile pitoreşti de sub Vf.Omu. Dinspre dreapta, albeaţa Pietrei Craiului scoate sub cer înălţimi colţuroase, mai potrivite piciorului sprinten şi încercat al alpinistului fără frică de abisuri.

TraditieUrcând dincolo de Moeciu, serpentinele grele te lasă, la un moment dat, într-un punct de belvedere, lângă tufişuri mişcate de vânt. Cu o măreţie tăcută, întregul masiv al Pietrei Craiului se ridică mai sus de dealuri şi văi, ca un corp lung de balaur.  Sub cer senin, în tabloul acesta pictat cu verde, alb şi albastru, distingi urmele mici lăsate de stăpânirea omului: case risipite, garduri ca nişte linii subţiri, fâneţe îngrijite, sălaşuri şi stâni. Te trezeşte din visare zgomotul motorului vreunei maşini ajunse pe drumul dintre Bran şi Rucăr, aşa că trebuie să porneşti mai departe, văzând cu coada ochiului cum Piatra Craiului se pierde după brazi, acoperindu-se cu nori.

Trece puţin timp şi intri în Fundata, ultima localitate  din judeţul Braşov. De aici  încolo, Argeşul preia frâiele administrative ale zonei. Iar comuna aceasta e fundată, adică întemeiată, tocmai acolo unde drumul ajunge la 1300 metri altitudine, legănându-se printre câteva coaste înalte, vara pline de flori, iarna rotunjite sub zăpezi.

De aici, marginile şoselei se desfac când spre o vale verde, cand spre o stână păzită de brazi. La Dealul Sasului, călătorul se poate abate la dreapta, pe o cărare prăfuită, ducând direct în faţa unei case păstoreşti tradiţionale. În liniştea răcoroasă, să stai de vorbă cu gospodarii stânii e mare lucru. Dar şi mai mare plăcere e să priveşti pânzeturile întinse de greutatea brânzii proaspăt scurse, aşteptând să fie învelită în burdufurile grase.

rucar-bran-_Mirosurile dinăuntru, a lapte, foc stins şi tocăniţă, n-o să fie uitate prea repede.

Coborând mai abrupt, drumul se propteşte în curbe scurte, obligând orice maşină să încetinească; înainte să ajungă în vale, la Podu Dâmboviţei, se împodobeşte cu nişte statui mari, albe, ţintuite pe laturile ei. Aici, aceste semne artistice te anunţă că ai ajuns la un parc statuar special, creat de scriitorul Paul Everac în urmă cu ani de zile.

Cine vizitează proprietatea acestuia, va găsi, printre alte zeci de lucrări de artă, şi un amfiteatru inedit.

Pe cheile Dâmboviţei

Într-o depresiune largă, căptuşită cu păduri, se iveşte satul Podu Dâmboviţei. E o răscruce. Valea de aici, cu pâlcuri de copaci şi grădini mari, primeşte apele râului Dâmboviţa, venind din sălbaticia  culmilor dintre Munţii Iezer şi Munţii Piatra Craiului. Mergând pe cursul apei în amonte, mulţi kilometri dincolo de satul Sătic, se ajunge la marele baraj de pe Lacul Pecineagu, peste ale cărui ape adie vântul coborât din Munţii Făgăraş.poza-laculsatic

Din partea dreaptă a văii Dâmboviţei, după ce taie pereţi frumoşi de calcar, Dâmbovicioara iese zglobie, unindu-se cu râul mai mare în satul de la şoseaua Bran-Rucăr. În spatele canionului ei îngust şi spectaculos, cu peşteri şi bulboane, se deschid porţile Parcului Naţional Piatra Craiului.14397_50088_20

Rucăr, Dragoslavele şi mai departe 

Lăsând jos Podu Dâmboviţei, drumul se ridică iar peste o culme ierboasă, trecând de indicatorul de localitate: comuna Rucăr. De sus, numai bine se observă cum casele acestui sat cu vechime au cuprins toate văile pâraielor care s-au vărsat dintotdeauna în Dâmboviţa.  Se prăvale pădurea peste locuinţele rucărenilor, întâlnind ici-colo un colţ de stâncă, o coastă de pământ, un gard de lemn ori o claie de fân.

Azi comună mare, Rucărul e iubit de turişti pentru oamenii săi primitori, în ale căror bucătării cu podele de lemn se naşte poate cea mai fericită îmbrăţişare gastronomică românească: bulzul. Adică, pe înţelesul tuturor, o minunăţie galbenă: câţiva bulgări de brânză în coajă de brad puşi înăuntrul unui cocoloş de mămăligă fierbinte, densă. Lăsat în cuptorul încins, bulzul se rumeneşte deasupra şi ţine strânsă topitura de brânză aromată. Împreună, lasă în gura oricui gustul intens al unei experienţe păstoreşti autentice.

14397_50088_3Aproape unit cu Rucărul, satul Dragoslavele se lungeşte chiar pe malul Dâmboviţei. De aici, şoseaua lasă valea râului în stânga, suie mult şi merge de-a curmezişul coastelor împădurite până la Mausoleul de la Mateiaş. De pe vârful acestui deal, pe care s-a ridicat monumentul în amintirea eroilor Primului Război Mondial, se zăreşte întreaga vale a Câmpulungului.

La capăt de drum

Când ai ajuns în Câmpulung Muscel, aerul de munte se schimbă cu cel de oraş, iar liniştea înălţimilor cu animaţia străzilor înguste. În târgul modern de la ieşirea din Culoarul Rucăr-Bran, câteva clădiri şi vile cu arhitectură tradiţională dau timpul înapoi la urbea meşteşugarilor şi neguţătorilor secolelor XVII-XVIII.

Pornind de aici spre Bran, cei ce făceau odată comerţul înfloritor între ţările româneşti nu se grăbeau să treacă munţii fără popasuri. Aveau mărfuri multe cu ei, dar şi răgazul pentru odihnă la hotar de păduri seculare. Coborâţi din serpentinele Culoarului Rucăr-Bran, ne-nchipuim deja întorşi pe drumul bătut în puţine ceasuri, ca să ne oprim îndelung în satele din văi ori să-ntârziem la orele de seară în jurul focului din stână.

Satic522789_341407562579927_353221360_n

Saticul de Jos si Saticul de Sus fac parte din comuna Rucar, judetul Arges, accesul catre aceste localitati facandu-se intr-o curba situata in localitatea Podul Dambovitei, pe stanga in sensul de mers dinspre Campulung catre Bran, respectiv din DN73/E574, Saticul avand coordonate GPS: N 45.2634 si E 25.1024.

Drumul este forestier, fiind strajuit de o parte si alta de muntii Iezer-Papusa si rezervatia Piatra Craiului. Pe parte stanga a drumului veti intalni o scara din piatra ce urca catre pestera neamenajata Pestera Ursilor sau Pestera Coltul Suparat, nefiind luminata, avand o lungime de cca. 370m.

Paralel cu acest drum veti intalni raul Dambovita, dupa cativa kilometrii se afla barajul si lacul Satic, iar mai sus dupa cca. 8 km se afla hidrocentrala „C. H. E. Clabucet” de unde se pot urma doua trasee, respectiv cabana Voina de cca 6-7 h si cabana Valea lui Ivan de cca. 1-1,1/2h.

Inaintand pe drumul forestier se ajunge la barajul si lacul Pecineagu, o zona cu o panorama deosebita.14397_50088_21

Atat in Saticul de Jos cat si in Saticul de Sus reprezinta locatii foarte linistite ce imbie la relaxare si drumetii.

Ca si traditii si obiceiuri ale zonei, in seara de 24/25 octombrie, anual, se organizeaza de catre localnici impreuna cu turistii aflati aici „Focul lui Sumedru”constand in alegerea unui loc unde tineri aduc din padure o tulpina de copac ce este fixata vertical in pamant, apoi imbracata in cetina de brad si care la lasarea serii se aprinde focul, tinerii invitand prin strigate toti localnicii „Hai la Focul lui Sumedru”. Acest foc semnificand un simbol al zeului care moare si renaste in fiecare an, ier cenusa rezultata este luata de unii sateni pentru a fertiliza gradinile si livezile. Cu aceasta ocazie, femeile impart in jurul focului ofrande, constand in nuci, mere, covrigi, se fierb cartofi in coaja la ceaun care se consuma cu branza autohtona alaturi de un paharel cu rachiu sau vin, atmosfera fiind incinsa si de dansuri populare, petrecerea continuand pana spre ziua.

Satic, acest sat din comuna Rucar, judetul Arges, Muntenia, Romania, are cam 200 de locuitori si este situat pe valea superioara a Dambovitei, intre culmile estice ale Muntilor Iezer-Papusa si Piatra Craiului. Situat in bazinetul depresionar omonim, bazinet format prin eroziune diferentiala. Saticul este cunoscut de localnici ca avand trei zone distincte: Cojocaru, langa Valea lui Ivan, Saticul de Sus intre valea Larga si Valea Clabucetului si Saticul de Jos intre valea Clabucetului si Valea Jugii.Cascaval

Initial era un sat de ciobani, chiar un satic, acum are vreo 10 km, aici aflandu-se multe locuri de cazare foarte bune, deoarece acest loc nu este bine cunoscut, aici vin turisti fideli, ce consc muntele – este un loc foarte linistit si curat. Situat pe raul Dambovita – acces Campulung-Podu Dambovitei, cum intri in Podu Dambovitei prima sosea la stanga, in amunte pe Dambovita este construit un baraj, pentru un lac hidroenergetic, in dreptul muntelui Pecineagu, de unde si-a luat numele atat laucul cat si barajul, si o hidrocentrala situata la confluenta Vaii lui Ivan cu Dambovita la cca 8 km in aval de baraj.

In acest perimetru se intalnesc multe cabane, unele dintre ele au fost cabane de vanatoare ca si cabana Dragos Bajan nou intrata din circuit silvic in circuit turistic aflata pe Valea lui Ivan intr-o poiana de vis aproape de liziera padurii de unde Craiul isi ridica falnic crestele ,cu extraordinare privelisti spre Muntii Iezer-Papusa pe un traseu lejer pe triunghi rosu de cca30-40 min. Se mai recomanda Garofita Pietrei Craiului – la poalele muntelui cu acelasi nume, traseu , usor, abordabil cca 40-45 min.

cazare-rucar-branMunte, aer curat, expediţii montane, peisaje care îţi taie respiraţia, turism rural şi produse culinare tradiţionale şi aromate. Pe toate le puteţi găsi în apropiere de Câmpulung , în comuna Rucăr, Cheila Dambovitei, într-un adevărat colţ de rai.

 

Sumar obiective turistice si culturale din zona Rucar- Campulung Muscel

  • ·         Castrul Roman Jidava (Jidova)
  • ·         Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Câmpulung
  • ·         Muzeul de etnografie şi artă populară
  • ·         Casa memorială „George Topîrceanu”
  • ·         Primăria Municipiului Câmpulung
  • ·         Ansamblul bisericii catolice Sfântul Iacob (Bărăţia)
  • ·         Curtea Domnească şi Ansamblul Mănăstirii „Negru – Vodă”
  • ·         Biserica Domnească
  • ·         Mânăstirea Cetăţuia
  • ·         Schitul Dragoslavele
  • ·         Mânăstirea Nămăeşti
  • ·         Biserica Sf. Gheorghe si Dimitrie
  • ·         Monumentul Eroilor de la Mateiaş
  • ·         Staţiunea balneoclimaterică Bughea de Sus
  • ·         Grădina Publică “Merci”
  • ·         Barajul Mic din Satic
  • ·         Barajul Pecineagu
  • ·         Casa boiereasca Anastasescu
  • ·         Coltii Ghimbavului
  • ·         Darsta lui Nistorica
  • ·         Marele Grohotis
  • ·         Parcul Podisor
  • ·         Varful Crucii
  • ·         Pestera Ursilor
  • ·         Cheile Dambovitei
  • ·         Pestera Dambovicioara
  • ·         Cheile Dambovicioarei

Excursii la Barajepeisaje_Rucar-bran

Străjuit de muntele Pecineagu şi de Iezer Păpuşa, pe Râul Dâmboviţa, în apropiere de Sătic, se află un baraj care oferă o privelişte de vis. Exista, tot pe Dambovita, dar aproape de Satic (Saticul de Jos), un baraj mai mic. Acesta este „cauza” unui lac superb ce adauga un plus de farmec peisajului local.

Cuvintele pot descrie multe locuri frumoase, insa conteaza doar ceea ce vedeti co ochii dumneavoastra. Complexul Turistic Roua Muntilor se afla in inima acestor peisaje de basm.

Va asteptam cu drag!